Distarare slicului

Distarare slicului

de Costache Negruzzi


In a Olimbului munte Iupiter singur sazand,
Au vazut ca capu nostru n-a sa mai poata purta
O matahala asa mare, facuta de mucava -
slicu-vreau sa zic-atunce au tunat si fulgerat
si indata toti dumnezeii langa ei s-au adunat.
Minerva cea intaleapta, Mars cel viteaz si avan.
Mercur, Venus cu barbatu si Apolon aceal plavan,
Neptun cu-a lui furculita, Pluton negru c-abanos,
tiind in mana tapoiu c-un aer fioros.
in sfarsit, intr-o clipala toata latime atmosferii
De dumnezei sa umplura, era ca nisipu marii.
Iupiter, cu ingamfare, barba-n mana au apucat,
S-au uitat la adunare, au tusit, au starnutat.
Atunci d-un "Sa-ti fii de bine" tot ceriul au rasunat,
De uietul acel groznic pamantu s-au clatinat.
Toti cu gurile cascate din acea mar-adunare
Ce-a sa fie, ce-a sa iasa, astepta cu nerabdare.
Mercur, sazand intr-o laturi, avand in mana un compas
si masura de cate palme este al lui Iupiter nas.
Minerva si Prozerpina, Seres si fiica Latonii,
Criticand catu-i de mare cocu, corsetu Iunonii,
Mai incolo sidea Febus, taind caii dishamati,
si Mars, Vulcan si Venera pe langa el adunati.
Iar vicleanu Cupidon langa Imeneu era
si da sfarle piste nas, cate putea radica.
ii da tifle, ii facea coarne si de chica il tragea,
si apoi zicea ca e in saga, daca-l videa ca plangea.
"Mi sa pare, zice Venus, ca ochiu iar s-au mai pus
Pe vro noua muritoare; vrea sa ne-o aduca sus,
Ca cand indestule aicea nu-s: avem si de lepadat.
Ca de cand era mai tanar, cu tarasu le-au cules."
"Prepui, raspunde Apolo, ca-i vro pricina de stat,
Nu cumva oare titanii iar sa vor fi radicat?"
"Vina a schiopului este, zice Mars c-un chip falos,
Fulgerile n-au fert bine, nu le-au lucrat sanatos.
Am sa dau un proiect astazi lui Iupiter si sa zic,
Spre pedeapsa sa-mi dea voi si cela picior sa-i stric.
Toti au ras d-aceasta vorba, si Venus rade mai tare,
Vulcan, desi are flegma, dar l-a fost scos din rabdare.
"Batausule, ii zice, fimei fara de minte,
De gura sunteti prea bune si nu va aduceti aminte
Ca ne-au ferecat in lanturi intocmai cum sa cuvine
Unor dumnezei ca voi, far de cuget si rusine."
Mars s-aprinde, Vulcan striga, Venus tipa cat ce poate,
Ca barbat-o ocarasti si ca e vrednic de moarte.
Galceava era sa inceapa, cand iat-un lung tistuit
I-au facut pe toti sa taca si sfada s-au potolit.
Fimeia cand e sfadita cu al sau amorezat
Toata ciuda si mania s-o intoarce pe barbat,
ii tot ninge, ii tot ploua, si nimica nu-i mai placi.
Barbatu, vazand furtuna, sa tragi-ntr-un colt si taci.
Sa meara cari-i pricina de-i asa de manioasa,
De suspina si ofteaza, de rastoarna tot in casa,
Sta sa-si aduca aminte nu cumva i-au zis ceva
si desi in gand nu-i vine vro intamplare asa,
"Poate oi fi urlat zice, dar sa vedi ca-s gresit,
Fimeia ari dreptate si cu rezon s-au pornit."
Pe urma cu amorezul, daca iar s-au impacat,
ii tot chef, tot voi buna si barbatu incantat
isi lauda fericire, lui Dumnezeu multamesti
Ca i-au dat asa sotie cari hojma il iubesti.
Sa impartisa in grupuri, sa facusa tot parechi"
Facea feliuri de proiecturi, isi sopotea la urechi.
si la capitele noastre aminte bine luand,
Iupiter deschide gura si indata toti tacura,
Nu s-aude nici a mustii macar o bazaitura.
"Dumnezei, dumnezeita, ai nostri supusi si fii,
Ce de toate n-a veti teama, ce sunteti pururea vii,
V-am adunat pe toti astazi ca sa va cerem un sfat,
Ce sa facem unii natii ce, pentru a lui pacat,
S-au fost osandit de soarta de un veac intreg trecut
Sa poarte pe cap o povoara ce nu s-au mai auzit.
O mahina umflata, mare, pe care slic o numesc.
Nu pot gasi in cer lucru sa v-o asamaluiesc.
isi aduci cu a lumii glob ceva la ratunzire
si de-as vrea pentru placeri sa va fac o potrivire,
Cand pe crestitul Ecatii se puni cat o planeta
si-o intuneca de-i eclips, asa are o placinta
si el pe varfu sau pusa, cand mai mica, cand mai mare,
Dupa chef si dupa crieri poarta fiestecari,
si altile iar au borta si apoi cu par imbracat."
Cupidon iasa si zice: "Cunosc cest lucru ciudat;
Ma dusesem la o fata in saptamana trecuta,
si pe furis, vrand sa intru, ma-mpedic de-un slic deodata,
El s-au dat de-a rotogolu si ca Iho rasuna
si apoi intorsasa gura si la mine sa uita.
Gandem ca este vro fiara si ca vrea sa ma manance.
Am si plecat-o la fuga, tot imi parea ca ma agiunge,
De abia sosind in ceriuri, ceva m-am mai rasuflat,
Dar de frica mea cea mare pan in ziu-am tremurat."
Pluton atuncea sa scoala, sa-nchina la adunari,
Pe langa el sa rasufla un duh, o de moarte boare.
"Parinte a omenirii s-a dumnezeilor toti,
Zice, tu, ce-a tuturora sorti intr-a ta dreapta porti,
Primesti cu umilita, sa supui l-a ta marire
A iadului jaluire si a mea nedumerire.
Mahina aceasta mare, ce slic o ati botezat,
Cand sa-ntample ca sa vie la iad pentru vrun pacat,
Pe a Tartarului poarta s-incapa nu-i cu putinta.
Deci, vazand eu acest lucru, gasisem de cuviinta
Poarta sa sa mai largeasca si smetul de cheltuiala
Acuma sa si facusa si am fost in socoteala
Sa poruncesc pentru mesteri, dar Minos luand aminte
Ca trebuiesc some mari, rezon mi-a pus inainte
Ca finantale se afla intr-o stare de jalit,
Pentru ca intamplari multe si piste iad au venit.
(Minos este controloru imparatiei mele.
El sloboade, el primesti, el tine la socoteli.)
Au trebuit sa ma las. Pe urma am mai poronci
Ca nime cu slicu-n cap sa nu fii in iad primit.
Dar insa si la aceasta Radamant sa-mpotrivesti,
Zicandu-mi ca acest lucru de pravila sa opresti ;
Caci in iad dupa caciula giudecam pe fiistecare;
Pe-acel cu caciula mare il chinuim si mai tare."
Cupidon atunci se pleaca la urechea lui Febus,
Zice: "Vai de cei cu slice, dac-asa pravil-au pus.
Ma rog, da o hotarare: ori slicu sa nu mai fie,
Sau cu astfel de caciula in iad de acum sa vie.
Iar, de esti sa stric poarta, atunce puni la cali
Sa mi se sloboada o soma din visteriile tale."
Iupiter sa cam zbarcesti, caci, macar ca dumnezeu,
Dar a scoate bani din punga, ii parea foarte cu greu.
s-adevarat de cand lumea bani cineva a tot ceri
E lucru prost, de rau ton, cari aduci neplaceri.
Prin aceasta oricine arata ca n-are invatatura,
Ca nestiind ce sa zica, numai bani ii ias din gura.
Eu ca creditorii breasla mai ra sa fie nu crez,
Caci ii destul p-unu numai dintre dumnealor sa vez.
indata chefu sa duci si buzile in gios lasi,
si-apoi incepi pin odai a te primbla cu mari pasi,
iti muncesti mintea sa poata vrun nou mijloc iscodi
Ce sa-i mai pui inainte, sa-l poti din casa urni.
N-am bani, ma rog, mai asteapta, ii un metod tari prost,
Breasla ce creditoreasca il stii acum de rost,
Ametasti fantazia, poezia le sfeclesti,
Caci nu faci haz de stihuri, numai bani striga, racneste.
Sa ma ierte cetitorii, c-am iesit din siru meu,
Dar sa il mai spui o data acestor indaraptnici vreu
Ca nu-i frumos, nu-i cu cale, cat or trai sa tot cei,
Mai astepti pe datornici, cand or avea sa le dei.
Sfarsind, Pluton gios sa pune,
Deci el lasa lucru balta, sa-ntoarci spre toti si zice...
Iupiter atuncea zice: "Acel scopos pentru cari v-am fost adunat aice
Esti sa sa hotarasca astazi a slicului soarta,
Sa sa dizlege pedeapsa norodului care-l poarta
si slicul sa sa arunce in Ocheanu cel lat.
Pomenire lui sa pei". "Eu il primesc nenecat,
Zice batranul Neptun, din el un caic mi-oi face."
"Ai caice", Vulcan striga, "mai bine ada-l incoace,
Caci am de foi trebuinta, din el niste foi prea bune",
Iara Mars, ii taie vorba, nu-l lasa mai mult a spune:
"Eu l-am fost chitit ca-i bun drept pavaza sa slujasca,
Caci apara mana stanga si poate sa-ngrozasca
Pe dusmani cu a sa forma; socotinta mea-i asa."
Iupiter in indoiala cui sa-l dei sa afla.
Plecandu-sa la urechi, Iunona nu-s ce i-au zis
Pentru slic. Am aflat... Iupiter tar-au ras.






Distarare slicului


Aceasta pagina a fost accesata de 2711 ori.