Melodia XIX - Valea D'Ovoca sau intalnirea apelor de Thomas Moore

de Costache Negruzzi

Nu este in lumea asta mare alta vale atat de delicioasa ca valea in sanul caria stralucitoarele ape sa aduna. Oh, cele de pe urma raze a simtimentului si a vietii se vor sterge din inima mea, mai nainte de a perde ea suvenirea acestui inflorit loc! insa nu era nici ca natura raspandisa cu darnicie, subt aceste racoroase umbriri, cristalul sau cel mai curat si verdeata sa cea mai stralucitoare, nu era nici dulcele farmec a apelor sau a costiselor; oh! nu era ceva mai hrapitor! Era prietenii, preiubitii inimei mele, care, langa mine, insa facea mai scumpe aceste locuri incantatoare; era ei, care ma facea a simti cat de mult castiga frumoasele minuni a naturei a fi rasfrante de privirile acelor ce iubesti. Dulce vale a Ovocai! Cat as iubi a ma odihni in umbritul tau san cu prietenii pe care-i iubesc mai mult, cand vor inceta viforile ce ne incunjura in lumea asta inghietata, si cand inimile noastre, precum apele tale, sa vor amesteca in rapaus.




Melodia XIX - Valea D'Ovoca sau intalnirea apelor de Thomas Moore


Aceasta pagina a fost accesata de 2559 ori.