Melodia XLIII - Ziua nasterii printipului de Thomas Moore

Melodia XLIII - Ziua nasterii printipului de Thomas Moore

de Costache Negruzzi


Dar cand lantul nostru mai putin greu a contenit de a ne face a suferi, cand nadejdea il impodobeste cu flori, atunci o nuoua legatura vine de asupreste sufletul nostru! Oh! bucuria ce o gustam, asemenea luminei polurilor, este un fulger in mijlocul intunecilor, prea stralucitor ca sa poata tinea indelung. Dar de ar fi macar cea mai de pe urma si slaba schanteie a focului sufletului nostru, sa o aprindem iaras ca sa sarbam pe printipul nostru. Rusine injositului curtezan ce cuteaza a ne numi sperjuri! Strasnici catre vrajmasii nostri, prietenii nostri ne vor afla credinciosi; si cel mai nobil tribut dat unui cap rigal este dragostea unei inimi care iubeste si libertatea, in vreme ce miseii care pateaza slava noastra, care ne rapesc drepturile noastre, vor fugi spaimantati, departe de focul razboaielor, verdele steag va inainta cel mai intai. Oh, as raspunde de credinta noastra, pe viata mea! Chiemati la lupte, in acelas ceas, am izgoni amarele noastre suvenire, ca sa aratam ce poate bratul vechiului Erin, armat asupra vrajmasului in ziua consfintita printipului. El iubeste Insula Verde si dragostea sa e sapata in inimi care au suferit prea mult ca sa uite. Asa, nadejdea noastra va fi incoronata, dragostea noastra va avea rasplatirea sa; Erin va videa iaras zile curate si stralucite!
Diamantul sa sfarma subt indesite izbiri, dar nimic nu poate intuneca razele sale; fiescare ramasita raspandeste pan la sfarsit vioasa ei lumina; asemenea Erin, patria mea, desi sfarmata de durere, este in tine o lumina care nu va trece: un curaj care straluceste pintre suferinti, si zambeste la necazurile tale in asta zi slavita!




Melodia XLIII - Ziua nasterii printipului de Thomas Moore


Aceasta pagina a fost accesata de 1457 ori.