Melodia XVI de Thomas Moore

Melodia XVI de Thomas Moore

de Costache Negruzzi

Oh! cand am avea cu totul a noastra vreo mica insula stralucitoare, departata si singurateca, in mijlocul unui ocean de azur, incalzit de focurile verii, unde niciodata frunza nu moare in rediurile pururea inflorite; unde albina suge tot anul din potirul florilor; unde soarele iubeste a sa opri; unde noaptea ascunde ziua numai supt un val previziu; unde a simti numai ca rasuflam, ca traim, pretuieste mai mult decat toate bucuriile pe care viiata le arata aiure! Acolo cu un suflet tot asa curat, tot asa focos precum climatul, am iubi cum iubea in vrasta de aur. Lumina soarelui, aerul imbalsamit s-ar vara in inimile noastre si ar chiema in ele primavara. Amorul nostru ar fi tot asa nemuritor precum radiurile noastre; nadejdea, ca albina, s-ar hrani pururea de flori proaspat nascute; viiata noastra ar samana unei lungi zile de lumina si moartea s-ar cobora asupra noastra ganditoare si lina, ca si noaptea.




Melodia XVI de Thomas Moore


Aceasta pagina a fost accesata de 1541 ori.