Melodia XXXIX de Thomas Moore
de Costache Negruzzi
Nu fugi inca, iata ceasul cand placerea, asemenea florei miezei-nopti care, nevoind a straluci la lumina zilei incepe a se deschide pentru fiii noptii si fecioarele ce iubesc reveroasa luce a lunei! Frumuseta si luna n-au fost facute decat spre a impodobi aste ceasuri de umbra si de mister: atunci dulcile lor atractii fac a sa infla undele si implu cupele de nectar! Oh! ramai! Oh! ramai! Viata impleteste atat de rar o ghirlanda precum acea din asta-seara; oh! ar fi pacat a sfarma atat de curand latele sale. Nu fugi inca; fantana ce izvora in vremile vechi subt umbrirea lui Ammon desi cura racoroasa si inghietata in vremea zilei, incepea a straluci asemenea sufletelor vesele la apropiare noptii. Ca si dansa inima si cautaturile femeii, pre atat de reci la amiazi ca si pariile iernei, trebui sa s-aprinda cand inturnarea noptii aduce iaras ceasul focului sfant Oh! ramai, oh! ramai! Dimineata va mai gasi ea vreodata ochi asemenea de straluciti precum acei ce schanteie aici?
Melodia XXXIX de Thomas Moore
Aceasta pagina a fost accesata de 2462 ori.
