Pentru iscodirea
de Costache Negruzzi
Iscodirea esti o perierghii a sufletului prin care iubesti cineva sa afle ale streinilor rale. De la iscoditori poate cineva afla toate novitalile, caci el pentru aceasta le aduna ca sa ie poata iaras imprastia. Lui toate pricinile statului si a altor oameni ii sunt stiute, mai ales stie a impodobi povestirile lui cu atate particularnice intamplari, ca cand au fost de fata la Divan sau le-au vazut cu ochii sai. Nu sa poate sa treaca vreun secretari, vreun slujitor, vreun ciohodari pe care sa nu-l insarcineza cu o mie de intrebari, si de voiesti acela sa-s duca, il gonesti pan il agiunge si nu-l lasa par nu-i va spuni vreo minciunica. Alearga de la o casa la alta, de la matusa la nepoata, de la bisarica in targ. Cu unul vorbesti si asculta pe zaci. Aici sa uita si aiuri cauta, si dupa cum putina istetime trebuiesti spre a afla cineva streinile cusururi, asamine is puni el toata salinta ca sa le mareasca cu microscopul zavistiei, is triimeti slugile prin iarmaroc, raspintini, pe la botezuri, nunti si ingropari. Bini-au venit! Daca li-i plina gura de novitale si limba incarcata de minciuni. Asisdire apuca cu binisoru si slugile streine ii lingusaste si iscodesti de la dansii cum traiesti boieriul cu cucoana? Cu ce oameni sa aduna? Ce mananca? Ce vorbesc? Ce fac? Ce gioaca? Ce castiga? si ce pagubesc? intr-un cuvant, toata treaba lui este sa alergi din ulita in ulita, din famelii in famelii, ca sa iscodeasca. Dintru aceasta urmeaza ca uraciune obsteasca este plata slujbilor lui. Poate credi ca ari atata dusmani cati prietini si ca nu ari prietin decat pe acel ci ari noroc sa nu-i fii cunoscut. Vorbesti si nimini nu-l credi. Traiesti si nime nu-l iubesti. Moare si nimarui nu-i pari rau decat daca nu zici cineva: Pacat ca n-au murit mai de mult!
Pentru iscodirea
Aceasta pagina a fost accesata de 2434 ori.
