Strofe dedicate doamnei Smaranda Docan

Strofe dedicate doamnei Smaranda Docan

de Costache Negruzzi


Patriotismul, doamna, e bun cateodata
Precum e bun la foame si borsul cu pasat,
Iar cand el vrea sa fie bucata neschimbata,
Imi vine sa-mpung fuga flamand si desperat.

Si eu am ajuns doamna, in asta trisat stare!
Nu pot s-aud nici vorba cea de patriotismm
Caci vad ca el nu este decat o faima mare
In vorbe, iar in fapte e chiar sarlatanism.

De-aceea orice treaba de patrioti cantata,
Oricat de buna fie, eu n-o pot suferi,
Cand vad ca de ei insii e si aplaudata
Si cand a lor tintire eu n-o pot nimeri.

Imi iau dar indrazneala sa va trimet cu bine
Pe Stefan acel Mare si pe Mihai cel Brav,
Acei ce pe turci, unguri si litfele straine
A-i bate - in vremea veche aveau un rau narav.

La dumneata sunt sigur, mai bine vor petrece
Decat la mine,  care cu totul i-am uitat,
Caci, zau! patriotismul imi pare-o dusa rece
De cand de-a lui brasoave atat m-a dezgustat!




Strofe dedicate doamnei Smaranda Docan


Aceasta pagina a fost accesata de 828 ori.