Critica

Critica

de Costache Negruzzi


In trecutele zile un june, caruia nicicum geniu nu-i lipseste, plin de idei noua, mai mult bune decat gresite, imi ceti o compunere a sa, care n-ar fi rea, daca autorului nu i-ar fi fost drag a se face cunoscut prin originalitate mai mult decat prin simplitate, intrebuintand ziceri culese din vechii scriitori, pre care voieste cu de-a sila a le re-nvia, dand unora intelesul ce poate au avut intai; in sfarsit, fabricand de la sine ziceri, si vrute si nevrute.

Am voit a-i arata desantata lui intreprindere, spuindu-i ca nu e dat tuturor a crea ziceri si a baga scalpelul in biata limba, pentru a o struji cum li se pare; ca nu sunt toti creatori, ci croitori si croitori rai; ca sunt multe piedice, fanatismul batranilor, deprinderea, pedantismul, cartile bisericesti s.c.l.

Ma asculta cu o nerabdare ce se videa in neastamparul sau, pana ce sarind de pe scaun:

- Iarta-ma, domnul meu, striga: iarta-ma ca nu mai am rabdare! Ce-mi vorbesti de fanatism si de deprindere? De ne-am fi potrivit acestei vechi rugine, am purta inca barbe si papuci galbeni. Cat pentru pedantism, e o emblema a dobitociei. Cartile bisericesti? Dar ia, ma rog, pe-acele tiparite mai nainte si in vremea mitropolitului Dositeu si vei gasi zicerile: provedinta, crestin , inger , comentarie, serb s.c.l. pre care acei nuoi - socotind ca fac mai bine - le-au prefacut in pronie, hristian, anghel, talmacire, rob ... in loc de serbul lui Dumnezeu, robul lui Dumne- zeu ; pare ca Dumnezeu creator si parinte are trebuinta de robi, nu de supusi serbi sau slugi, carii sa imble in caile lui. Grecul nu zice: SklboV, ci DoĐloV toĐ qeoĐ si asemene zic si toate celelalte popoare crestine. Ia seama, domnul meu, ca ei nicairi n-au voit a intrebuinta timpul savarsit a verbului, ci tot cel nehotarat; niciodata: avui, facui, fui, totdeauna: am avut, am fost, am facut, fara sa-si deie cuvant pentru asta arbitrara palma preste ochii gramaticii. Ei - tot acesti noi - intrebuinteaza zicerile: invalire, mirare s.a., dar n-ar zice, Doamne fereste: miracul si val care sunt tot una si pe care le gaseau in cartile vechi. Prin un caprit neinteles, luau verbul si lasau substantivul!

Nu-ti place ca zic: inima, tinereta, spirit, relege, virtute? Ai voi sa zic: suflet, dragoste, duh, lege, fapta buna; pentru ca la d-ta inima, acest dar dumnezeiesc, inseamna acea bucata de carne macra prin care circuleaza sangele; tinereta, junie, spiritul, o esenta imbatatoare; relegea, lege sau pravila; virtutea, puterea animala a trupului. De pilda, acest fras: L'ame qui aime avec tendresse est inspiree par l'esprit de la religion et de la vertu , eu l-as Crestin, chretien, cristiano. inger, Angeru, Angelo. in limba romana l se schimba in r, d.p. gelo, geru; sale; sare; popolo, poporu etc. serb, servo. La romani v se schimba in b; d.p. selvatico, salbatic; cervo, cerb; voce, boce; polvere, pulbere etc. traduce asa: "Inima ce iubeste cu tinereta e insuflata de spiritul relegei si a virtutii". D-ta negresit ca astfel: "Sufletul ce iubeste cu dragoste, e insuflat de duhul legii si a faptei bune". Acum un oarecine care ar pricepe zicerile, far-a sti si intelesul ce le-ati dat dv., vrand a retraduce din cuvant in cuvant traductia d-tale in franteza, ar trebui sa zica:"Le souffle qui aime avec amour est inspire par l'odeur de la loi et de la bonne action si ar rade, mirandu-se ce ai voit sa zici d-ta prin acest fras smintit.

Zicerile abatut (abattu), umilit (humilie) si alte cateva care numi vin in minte, le-ati botezat saracele, cum v-au plesnit in cap. Prin abatut, intelegeti aceea ce frantezul zice prin ecarte, prin umilit, plecat (humble). Apoi daca se gaseste un om ce vine de pune tot cuvantul la locul lui, dandu-i intelesul cel primitiv, strigati ca e cu neputinta a strica obiceiul, vorba proasta a oamenilor misei, pentru care nu e nimic cu putinta!

imi zici sa creez ziceri? Ce o sa fac cand imi lipsesc cuvinte ca sa-mi arat ideile? insa de vei cauta bine, vei videa ca si acele ziceri sunt sau romanesti uitate, sau imprumutate de la limbile surori. si apoi, intru aceasta am urmat pildei altora, carii stiu ce va sa zica o limba... Adio, domnul meu, urma luandu-si capela, esti intro zi de spleen, nu vrei sa ma intelegi. Sunt serbul d-tale!

- Dar, poet al dracului! ti-am spus ca sunt mai multi croitori decat creatori, si...

Poetul era acum in ulita.

Iaca cum judeca acest june nevindecat in parerile lui. Mie mi-e prieten si as dori sa-l pot indrepta, dar - imi marturisesc pacatul - ma cam invoiesc cu ideile lui.

in adevar, folosul ce a izvorat din cartile bisericesti intru aceea ce priveste relegea si morala e netagaduit, dar gramatica mult patimi. Daca limba ar fi ramas precum se vede in cartile vechi si se aude in gura poporului, si vrun om inzestrat c-o stiinta sistematica a limbelor rude s-ar fi apucat a o aduna si a o aseza, precum cer tipul si origina ei, negresit ca am fi scapat de toate aceste pleonasme, fiorituri si cacofonii. Scriitorii nuoi bisericesti si profani au introdus shimatismul limbei grecesti impreuna c-o multime de ziceri, lepadand pre cele romanesti.

Cand ar zice cineva astazi ghinta, cor, columb, darda, custodie, templu, generos, peregrin, investat s.a. - pre care le-au lepadat - putini l-ar intelege; si insa astfel se vorbea, se scria si se tiparea cu vro suta si cativa ani in urma.

Multe parascovenii - de mi-e iertat a imprumuta asta zicere poporana - are limba noastra, mai ales in zicerile luate din slavona. Nu-mi vin in minte toate si nici voi a te supara cu un glosariu ce nu-si are locul sau intr-o scrisoare, dar voi insemna pentru curiozitate una-doua.

Substantivul sluga, a slugii, prefacandu-se in verb, face slujire sau a sluji, cand ar trebui sa faca slugire, sluga, slugii, slugire. La asta zicere slavona, am pastrat verbul cu declinatia lui si am gresit. Altele tot slavoane le-am schimbat si iar am gresit, pentru ca nu stiu de ce nu mai nimerim; d.p. viteaz, treaz, darz, obraz s.a. la plural slavoneste nu schimba pe z in j, precum noi care zicem viteji, obraji s.c.l. in loc de vitezi, trezi, obrazi, darzi s.a., o anomalie nesuferita intr-o gramatica regulata.

Cu alta scrisoare, iti voi spune ceva si de scriitorii vechi.






Critica


Aceasta pagina a fost accesata de 1663 ori.