Amintire funebra

Amintire funebra

de Costache Negruzzi


Este un sunet carui altul nu se poate asemana, sunet grav, jalnic si fioros ce afla totdeauna un rasunet in inimile cele mai tari.

Cand bataia clopotului te face a tresari, cand iti inchipuiesti ca ea iti vesteste moartea unei rude, a unui prieten, a unui cunoscut a caruia viata s-a stins cum se stinge in aer rasunetul aramei sacre, simti atunce tristeta insinuandu-se in pieptu-ti ca un junghi de gheata, si daca crestinismul nu ar veni sa-ti imprastie marasmul cu dulcea sa filosofie, ai suferi acele chinuri morale ce nu se pot descrie, si pre care le vindeca numai moartea.

Moartea! Numele ei infioreaza pre cel bogat, pre cel mare, pre cel care lumea nu-l incapea, si care in imparteala mormantului nu va avea mai mult loc decat saracul; caci amara trebuie sa fie ea pentru omul cu cugetul patat; pentru acel ce traind numai pentru el, a fost de paguba compatriotilor sai; pentru acel ce strange averi, si nu stie cui le aduna pre ele! Saracul insa, privindu-o ca o odihna dupa o zi de munca, adoarme in liniste, stiind ca atunci cand se va scula ca sa deie seama de cele ce a facut, va fi rasplatit de ostenelile sale, si locul ii va fi insemnat in dreapta.

Maiorul Ioan Bran muri in zilele aceste.

Acest barbat in scurta lui viata castigase numele de cinstit si drept intr-atata incat era de ajuns a-l pomeni, pentru a arata probitatea personificata; si daca soartea l-ar fi pus intr-o treapta mai nalta unde sa fie arbitru soartei oamenilor, sau sa tie cumpana Temidei, asupritii si impilatii - atat de multi la numar - ar fi pierdut, pierzandu-l, un mare sprijin si aparator, pentru ca el era atat de neabatut din drumul cel drept in care il calauzea o neprihanita constiinta, incat nici putea intelege acele machiavelice rastalmaciri nascocite de iscusitii lumii carii fac albul, negru si ziua, noapte. L-ar fi jalit publicul cum il jalesc cei ce l-au cunoscut si carii ar fi dorit sa mai traiasca, pentru ca oameni ca dansul sunt atat de rari in societatile noastre corupte, incat e de mirare cum de se mai gasesc inca.

Zic ca moartea e cruda; eu socot ca este numai nedreapta. Nedreapta, pentru ca in loc sa curate raii ce inadusa societatea, ea secera ce este bun si trebuitor; si de am fi putut rascumpara pierderea lui I.Bran cu jertfa a zeci alti, nicicum nu ne-am fi stanjenit a face acest schimb, in care am fi fost indoit castigati.





Amintire funebra


Aceasta pagina a fost accesata de 1596 ori.