Critica

Critica

de Costache Negruzzi


Iti fagaduisem sa-ti spun ceva de scriitorii vechi, dar poetul de care t-am vorbit mi-a dat ocazie a-ti spune acum deodata alta ceva, pastrandu-mi fagaduinta pentru alt prilej. Iaca ce-mi zise poetul meu, carui ii aratam o critica ce nu stiu cine facuse asupra lui.

- Nu-mi pasa de critica domnului acelui.

- si pentru ce nu-ti pasa?

- Pentru ca n-are simtul comun; pentru ca vorbeste de pe ceea lume, in sfarsit, pentru ca in iscalitura acestui critic gasesc un q, doi w si trei h

Zicand aceste, ne-am uitat unul la altul si am pufnit amandoi de ras.

As fi voit sa-l supar, dar ce sa-i zic? Cu argumentul din urma ma facuse marti. Pas de cuteaza sa iei partida unui om care are in iscalitura sa un q, doi w si trei h! Eu marturisesc ca de as avea nenorocirea sa aib in numele si porecla mea atatea farafasticuri, nu mi-as mai scoate obrazul pintre oameni. As prefera sa ma cheme Mitrofan, Ciupercovici, Bostanescu sau oricum, si nu mias ierta nasul daca mi-ar fi dat un nume in care sa fiu silit a vari un q, doi w si trei h.

Sunt oarecare nume care poarta ridicolul in sine. Napoleon ar fi fost aceea ce a fost, de l-ar fi chemat Martin sau Hubert? - Numele inraureaza mult asupra soartei omului. Cunosc o fata care nu se putu marita, pentru ca o chema Gaftona, si un june foarte de isprava care se insura macar ca se numea Cornescu, si apoi pati - aceea ce stii. Eu (Doamne fereste!) de-as avea oi, nu mi-as nami un pastor cu numele Lupu. - Dar sa venim la treaba noastra.

Voiam sa-ti spun ca nu de mult am cetit o carte ruseasca ce mi-a trimis-o autorul, tiparita in St. Petersburg si intitulata: Nacertanie pravil valaho-moldavskoi grammatiki, adica Prescrierea regulilor gramaticii romanesti . Autorul ei este d. Hancu, roman, care - nu inteleg pentru ce - adaose un of la porecla sa, si din Hancu isi zice Hinculof. Per gusto non disputare.

Asta carticica ce se alcatuieste din doua volume 8, mare cat de 500 pagine, spune multe de toate pre care eu n-am vreme, nici curagiu sa ti le spun. Ajunga-ti atata, ca d. Hancu sau Hinculof cu patriotica generozitate ne inzestreaza limba cu 47 slove, adica cu 20 mai multe decat avem.

Patruzeci si septe! Zau nu ne mai trebuie mult ca sa ajungem pre chinezi! intre aceste, sunt unele gatlane, buzane, si nu stiu cum le mai boteaza d.S ...; prea destule ca sa ameteasca capul unui biet scolar.

Una din cele multe care invecinicesc numele lui Eliad in literatura romanilor, este ca ne-a scapat de atate litere prisoselnice, ce incetul cu incetul incepusera a se impamanteni in limba noastra, si daca le-ar fi lasat, cine stie aceste cate altele ar fi fatat? Este insa o slova care a ramas, slova venetica si hada! dinainte cariia pana si curagiul lui Eliad - si asta nu e putin - s-a umilit. Aceasta slova iat-o, intortocheata si carligata intocmai precum se scrie:
*
in zadar d. Seulescu voi sa introduca un culbec (q) in locul ei, si d. Gianili un par (I). Nerodnica osteneala! Desearta truda! Nime n-a voit sa-i asculte, ca si cand n-ar fi zis d.d. nimic!

Asta slova din alfabetul cirilian, vazand ca in dialectele ce deriva din slavona figureaza numai de forma (pentru ca n-are glas), se vari vicleana in limba noastra, unde nicicum nu-si avea loc, si cu o machiavelica natangie izbuti a prinde locul tuturor vocalelor romanesti, dindu-ne acea pronuntie guturala si groasa de care nu ne putem dezbara.

Sa nu-ti para un paradox. Iaca cum uzurpa ea dreptul vocalelor noastre; d.p.:

a. CЪntare, mЪnЪ in loc de cantare, mana (cantare, mano) etc.

e. VЪnd, nЪnt, vЪrs - de vend, vent, vers (vendo, vento, verso) etc.

i. RЪspuns, rЪde - de respuns, ride (risposo, ride) etc.

o. LЪcuitor, mЪnЪstire, rЪtund, in loc de locuitor, monastire, rotund etc.

u. Sant - de s?nt (sunt) etc.

Vezi scrierile acestor domni

Videti din esemplul acesta cum se baga in totul, incat e rara zicerea in care Ъ sa nu fie. Iaca ce rezultat aduce nebagarea de seama la invazia straina! O slova - ce treaba mare e o slova? - o slova nu o putem scoate, caci a prins radacina; cum vom putea dar scapa de prejudete si de lucruri straine, care pe toata ziua se intelenesc intre noi!

Vad ca ma departez de telul meu. Prefer dar a sfarsi scrisoarea asta, a cariia scop este de a chema ajutorul literatilor romani spre izgonirea slovei parazite, desi sunt desnadajduit, de vreme ce - precum am spus mai sus - pana si capete academice nu i-au putut face nimic.- Vale!






Critica


Aceasta pagina a fost accesata de 1795 ori.