Valmaseala de Victor Hugo
de Costache Negruzzi
Armiile se misca; izbirea lor e strasnica,
luptatorii sunt strasnici, ranele strasnice, razboiul strasnic.
Gonzalo Berceo, Batalia de la Simancas
Pastor! Ia alta cale. - La poala celei coaste
Privesti tu doua cete de oameni multi de oaste?
Vezi palcurile dese de lance ascutite,
Stand gata sa s-arunce in sange si omor?
S-oprira sa se lupte pe plaile-nflorite.
Te sparie-a lor strigat? ... Acesta-i cantul lor!
"Alergati cu graba mare
Vulturi lacomi, bufne, corbi.
Veniti iute la mancare,
Lasati cuibul de prin sorbi.
Vrajmasul a sa-si dea duhul!
Faceti sa geama vazduhul
De-a voastre triste strigari.
Peara dusmanesc norodul!
Popa le-a cetit prohodul;
Moara-n plans si vaietari!"
Ronan, printul de Galii, baronul Normandiei
Aice vror sa-si cerce puterea ostasiei.
Vitezi sunt normandezii, iar galii ageri foarte;
Cu arme stralucite sunt unii imbracati,
Ceilalti pe a lor frunte deprinsu-s-au sa poarte
Coifuri, unde s-arata dinti de lup inclestati.
"Ce ne pasa daca plange
Vaduva neancetat?
Noi mani vom spala de sange
Bratul nostru incruntat.
Rangurile sa ne strangem
Pe vrajmas ca sa-l infrangem
Sa-l perdem de pe pamant!
Brazdele arse de soare.
Ce le calca in picioare
Sa le fie un mormant!"
S-a dat semnul bataiei. - Prin valuri colbaite,
Ca trosnetul rasuna a lor urme-ncalcite.
Precum sunt doi cai negri ce rod a lor zabale,
Precum doi strasnici tauri care se lupta-n munti,
Acest fel aste doua gramazi de fer si zale,
isi sfarma in izbire a lor de otel frunti.
"Mergeti, ostasi, cale buna!
Biruinta va urez!
Toba saxona rasuna
si buciumul normandez.
Junghi si sabii ascutite,
Alebarzi mult otelite
Pintre zali va faceti loc;
Stati infipte,-omoratoare,
in peptele zvacnitoare,
Ca niste raze de foc!"
Soarele nu se vede. - Lumina lui cuprinsa
De spaima, sta deasupra acei flacari intinse,
Precum un scut rosatic intr-un cuptor de focuri.
Cu aburi grosi de sange ferul se invali.
Drumetul ce priveste aceste crunte jocuri,
Ca iadul se deschise acolo el gandi!
"Dar jocul se prelungeste
Vitezilor luptatori;
Rang piste rang navaleste.
Pulberea se-nalta-n nori.
Voinicul calca-n picioare
Pre ranitul care moare;
Iar pedestrul doborat
in cumplita napustire,
Subt a calului izbire,
A cazut si a perit!"
Ce zgomot trist de arme! Ce tipete fioroase!
in spate galii poarta pei grele si flocoase;
Despretuind a lancei impungeri ucigase,
Pe-ai lor morti vror sa moara ca niste bravi ostasi.
Ei pare ca injura cu a lor fete trufase
Normanda calarime pe caii uriasi!
"Care-au frant in batalie
Lancele, sabii si junghi,
Lupte-se cu barbatie
Cu mani, cu dinti si cu unghi.
Lupii or sa se rapada,
si-n gura lor or sa cada
Cei ce n-au cazut sub fer.
Murim moarte vitezeasca,
Ziua in mani sa ne gaseasca,
Cu a sabiei maner!"
Pastor! acuma vino. - Apuse-a zilei raza;
Lovirele-n intunec mai groznic scanteiaza;
Sangele siroieste, si caii truditi zbeara;
Vesela asteapta moartea l-a tartarului porti.
s-acesti sangerosi oameni in lupta lor amara,
Mani vor gusta odihna, invingatori sau morti!
Valmaseala de Victor Hugo
Aceasta pagina a fost accesata de 2590 ori.
