Carlanii - partea a 3 a
de Costache Negruzzi
Scena 16
Cei de mai sus, Domnica
Domnica (in parte): ii tot aici. O sa radem acu.
Lionescu: Mata esti, Domnico. De ce-ai fugit adinioarea si m-ai asat?
Domnica: imi pare c-aveai cu cine vorbi.
Lionescu: Ei, esti manioasa. Vin' de sezi colea langa mine, sa facem pace.
Domnica Bine, dar cu tocmala ca-i fi cuminte.
Lionescu: Sa fiu cuminte?
imi cei un lucru piste putinta,
Domnico draga, caci de-as si vrea
Sa tin aceasta fagaduinta,
Ma jur pe ochi-ti ca n-as putea.
Pot fi cuminte stand langa tine,
Cand pentru tine amor simtesc !
Amorul este stapan pe mine
si lui viata imi harazesc.
Domnica: Daca-i asa fug.
Lionescu: Ba, ba, asculta-ma Domnico, numai o vorba.
Domnica: Ei, bine, ce vrei? (Se pun jos.)
Lionescu: tine inelusul ista.
Domnica: Asa! Da daca m-a videa Vochita?
Lionescu: Nu te teme, nimeni nu te vede. (ii pune inelu)
Miron: Nime! A tigoare!
Terinte: Taci! ca merge treaba bine!
Domnica: Doamne! cand m-at videa barbatul meu!
Lionescu: Ce-ti mai bati capul cu gogomanul acela?
Miron: Multamim.
Lionescu: Acu-i sa-mi dai o gurita, asa-i?
Domnica:
Degraba ti-i!
Cauta vre o fetita
Daca-ti trebui sarutat,
Sau vro mandra cuconita,
Ce doreste maritat;
Nu imbla dupa neveste,
Cuconasule, ca zau !
t-a face urate feste
Vre un barbat natarau.
Noi, femeile de tara
Nu stim iubi ca la targ,
si pe birbantei afara
ii dam iute si de-sarg.
(Fuge)
Lionescu: si asta au fugit; nu-i nimica. Acu sa pandesc vreme oi gasi pe Vochita a singura. (Iese).
Scena 17
Terinte, Miron
Terinte: (razand): Ha, ha, ha. E, cum iti pare, cumatre!
Miron: Da-mi pace, n-auzi tu? - A, tolina, auzi ce-mi face? Las' c-oi dobzala-o eu.
Terinte: Nu mai gandi, cumatre, si trimite argatul la stana s-aduca carlanii.
Miron: Carlanii! E, mai avem treaba.
Terinte: Cum n-ai pierdut ramasagu?
Miron: Asa-i, am perdut, am perdut, dar - n-am perdut.
Terinte: Cum n-ai perdut? N-ai vazut chiar cu ochii tai?
Miron: Asa-i, am vazut, am vazut, dar n-am vazut destul.
Terinte: Da ce vrei sa mai vezi, omule?
Miron: Vreu sa vad si pe Vochita singura cu cucunasu, s-atunci om videa.
Terinte: Bine, bine, ai cuvant. Femeia mea n-o fost fata-n curte, asa este. (Rade.)
Miron: Rade, rade de mine. Sa videm.
Terinte: (inganand pe Miron): Nevasta mea? ba ca chiar. N-ai vazut bine, cumatre; nevasta mea a fost fata-n curte; nu-i de acele care socoti tu. Ha, ha, ha, ha.
Miron: (inganandu-l si el): Ha, ha, ha, ha. Du-te la naiba si nu ma nacaji! Zau, a sa ma faca sa intru-n pacat muierea dracului!
Terinte: Nu te-amara degeaba. O fata crescuta in curte! Ha ha ha, ha.
Miron: Du-te la dracu! (Se primbla manios.)
Terinte: Ce are a face? Cuconasu s-o pus ochiul pe Vochita, nici gandeste la Domnica. Ha, ha, ha! Ma, vrei sa ma faci sa dau intr-o pozna cu rasu tau.
Terinte: (inganand pe Domnica): Doamne! cand m-ar videa barbatu-meu; Doamne, cand ...
Miron: Cand ... cand ... cand ... iaca si fimeia ta; sa videm acum.
Terinte: Asa, asa, ai cuvant. Femeia mea n-o fost fata-n curte, si ...
Miron: si, si, si ... taca-ti gura si haide: la panda. (Ies amandoi.)
Scena 18
Vochita, Domnica
Domnica: Vochito, Vochito, vin' degraba.
Vochita: Iaca-ma-s, ce-i?
Domnica: Barbatii nostri s-o pus iar la panda. Iaca vine cuconasul, sa faci cum te-am invatat.
Vochita: Ei, bine. (Domnica intra-n casa.)
Scena 19
Vochita, Lionescu, Terinte si Miron (in clopotnita)
Vochita: (facandu-se ca iese de la Domnica): Ramai sanatoasa, cumatra; viu acus.
Lionescu: Ien sta, Vochito. Ce? fugi de mine?
Vochita: Te-nseli, cuconasule. Poate gandesti ca vorbesti cu Domnica?
Lionescu: Ah, Vochito! ce-ti trece prin gand? nu stii ca eu numai la mata gandesc?
Vochita: Ce se potriveste!
Lionescu: Zau asa! si ca sa facem pace, na-ti inelusul ista.
Vochita: Bai, te-a videa Domnica si s-a mania,
Lionescu: Ce-mi pasa mie de Domnica, cand eu numai pe Vochita iubesc.
Vochita: Pe mine? ti se pare, cuconasule; mai bine da-mi pace si ma lasa sa ma duc.
Lionescu:
Ah, de ce esti manioasa?
Ce nu ti-i mila de mine,
Cand esti asa de frumoasa,
si vezi ca mor pentru tine?
Tu esti inger de viata,
Tu esti dulcea mea lumina,
Cand sunt foc tu esti de gheata,
Spune-mi, ah! de ce pricina?
Vochita: Cuconasule, da-mi pace!
Lionescu: Frumuseta ta imi place.
Vochita: Lasa-ma! mi-i drag barbatul, Eu lui i-am jurat credinta.
Lionescu: Ieu asupra mea pacatul, De-a-nsala asa fiinta.
Vochita:
Eu vreu sa fiu credincioasa,
Sa fiu femeie de bine,
Macar desi sunt frumoasa,
si zici ca mori pentru mine.
Eu nu sunt o magopata,
Care da la Toti pricina,
Esti de foc eu sunt de gheata,
Caci n-am gand sa cad in vina,
Vochita si Lionescu: Eu vreau sa fiu credincioasa. Ah! de ce esti mintoasa ! s.c.l. s.c.l. s.c.l. s.c.l.
Lionescu: Vochito! nu stii cat de mult te iubesc, (ii da inelul.)
Vochita: Zau, nu stiu sa te cred ori ba.
Scena 20
Vochita, Lionescu, Terinte si Miron
Terinte: (catra Vochita) A, jupaneasa, de aste imi esti d-ta? a, tolina!
Miron: Ia las' cumatre, nu te nacaji.
Terinte: Cum sa nu ma nacajesc, bre? - N-ai auzit ce pozna vrea sa-mi faca?
Miron: Nu-ti bate capul, cumatre si hai la joc. (il ia de mana si-l face sa joace.)
Sub potcoava cizmei mele,
Buf, mocane, buf.
sede dracu s-o muiere,
Buf, mocane, buf,
si ma-nvata-a face rele,
Buf, mocane, buf,
Terinte: (aparandu-se) Lasa-ma, lasa-ma, lasa-ma, bre ; nu-ntalegi?
Scena 21
Cei din urma, Domnica (iesind)
Domnica: Ce huiet ? Ce sfada-i aice ? Ati sculat satul in gura voastra,
Miron:
Mai ai inca obraz de vorba,
Muiere nelegiuita,
Las-ca nu te scap,
Socoti tu ca sunt o vita,
Sa-mi pui coarne-n cap?
Terinte: Ce vorba-i asta, cumatre, nu-ti aduci aminte ce-mi zicei ?
Cand la boieresc eu, vara,
Am muncit mereu,
si ma-ntorc acasa sara,
La bordeiul meu,
Sa vezi tu, nene Terinte,
Nevastuica mea,
Cum imi sare inainte,
Ca o turturea.
Hopa, tupa, tupa, lupa,
Amandoi cantam,
Hopa, tupa, tupa, lupa,
Radem si jucam.
Miron: (catra Domnica) Am aflat eu trebile tale, leleo!
Domnica: Nebunit-ai ori nu ti-i mult?
Miron: Nu te mai fatarnici, tigoare veninoasa ce esti, imi vine sa te... (O ameninta.)
Terinte; (il ia de mina si-l sileste sa gioace)
Sub potcoava cizmei mele,
Buf, mocane, buf.
sede dracu s-o muiere,
Buf, mocane, buf,
si ma-nvata-a face rele,
Buf, mocane, buf,
(Acelasi joc de scena.)
Miron: Da-mi pace, da-mi pace, ma! n-am chef de joc!
Domnica: Barbatele, draguta!
Miron: Lipseste, scorchie! ca intru-ntr-un pacat! (O ameninta.)
Domnica: Iarta-ma, badicuta, am gresit si ca sa-ti arat, tine, (ii da o palma.)
Terinte: Puf! asa ai deprins-o tu de cand ai luat-o din curte!
Vochita: (catra Terinte) si eu, badica, te rog sa nu banuiesti. (ii da si ea o palma.)
(Terinte si Miron se uita unul la altul.)
Domnica: Iar d-ta, cuconasule, ia-ti incelusul si te du de-nvata carte. Nu imbla dupa nevestele oamenilor, (ii da inelu.)
Vochita: (dandu-i si ea pe al ei) Nu te juca cu femeile, ca-i pati ce nu-i gandi.
Miron: Cum! ce va sa zica!
Domnica: Va sa zica ca alta data nu trebui sa va temiti femeile si sa va-ndoiti de dansale.
Vochita: si mai ales sa v-ascundeti mai bine, daca vreti sa va cercati nevestele, ca sa nu va auda.
Terinte: Va sa zica ne-ati auzit?
Vochita: Negresit, si v-am pedepsit cum vi se cade.
Terinte: Uf! acu ma rasuflu.
Miron: Da sa va spui, tare ne-ati spariat!
Lionescu: Adeca dumneavoastra v-ati batut joc de mine?
Vochita si Domnica: Cam asa!
Lionescu: Va foarte multamesc de lectia ce mi-ati dat.
Terinte: Ma ierti, Vochito?
Vochita: Cum? o femeie necredincioasa, o tolina... ba, ba, badeo, ba.
Terinte: Vochitico, draguta
Miron: Domnico, ia Terinte ii pricina, eu nici gandeam, puica, iarta-ma.
Domnica: Ce face? Sa te iert? Eu, o tigoare, o scorchie.
Miron: Iarta-ma, Domnico, m-o luat gura pe dinainte!
Terinte: Vochito, iarta-ma!
Domnica: Pune-te in genuchi.
Vochita: (lui Terinte) si d-ta, jupane.
Domnica: Acu saruta-mi mana.
Vochita: si dumneata, badeo. (Barbatii fac ce le zic.)
Domnica Nu-i mai face?
Miron: Doamne fereste.
Vochita Da dumneta?
Terinte: Sa fiu a dracului de oi gandi macar.
Domnica si Vochita: Bine, sculati-va.
Lionescu: Acum spuneti-mi care-i pedeapsa mea, caci eu sunt cel mai vinovat.
Domnica: Te iertam, pentru ca, fara sa stii, ne-ai agiutat sa dam o buna invatatura barbatilor nostri.
Lionescu: Daca-i asa, primiti inelusile aste, nu ca de la un amorez, ci ca de la un bun prietin. Cred ca si dumnealor s-ar invoi la aceasta.
Terinte si Miron: Bucurosi,
Vodevil
Lionescu:
Daca brudnica junie
Amor cauta, viseaza,
Gingasa prietenie
Patimile alineaza.
Dulce, blanda, linistita,
Ea nu cade in ispita,
Toti:
Dulce, blanda, linistita,
Ea nu cade in ispita.
Terinte:
Ne-am facut inchipuire
C-o sa dam de suparare,
Omul, oricum ii din fire,
Gargauni in cap tot are.
Aiba ceriul multamita
Ca n-am dat peste ispita.
Toti:
Aiba ceriul multamita
Ca n-o dat peste ispita.
Miron:
Voi ce-aveti gogomanie
Sa ispititi pe neveste,
Nu faceti asa prostie,
Caci femeia ... dracu este.
Ea de cer ii osandita
Ca sa cada in ispita.
Toti:
Ea de cer ii osandita
Ca sa cada in ispita,
Vochita:
Autorul az va roaga,
si plecat acum va cere,
Sa-i spuneti dac-asta saga
V-au adus vre o placere,
Asteptarea lui dorita
N-o aduceti in ispita.
Toti:
Asteptarea lui dorita,
N-o aduceti in ispita.
(Perdeaua cade.)
Nota
Succesul ce a capatat asta mica farsa se cuvine mai mult nimeritului joc a actorilor si frumoasei muzice a d. Flchtenmacher. Autoriul se cunoaste dator a le multami. D. Teodorini si d. Luchian au caracterizat cu un natural minunat pre taranii nostri. D-na Gabriela a aratat in rolul Vochitii toata naivitatea anei tinere tarancute. D-na Teodorini si d. P. Neculau au contribuit, mult la succesul piesii. S-au gasit insa cateva persoane din numarul - din norocire foarte mic - acelor ce critica tot ce este national, care s-au scandalizat de niste cuplete foarte nevinovate. Acestora le-a raspuns aplaudele publicului, dar le-am fi raspuns si noi, daca au i-am cunoaste ca sunt cum zice Moliere: "Plus chastea des oreilles que de tout le reste du corps".
Carlanii - Partea I
Carlanii - partea a 2 a
Carlanii - partea a 3 a
Aceasta pagina a fost accesata de 2395 ori.
